Paradoxul femeilor norocoase

Adesea, oamenii care au totul se imbata de sine si ajung sa-si verse toate comorile in sant. Norocosii iau totul ca si cum ar fi un maruntis fara valoare. Cei care nu au nimic se agata de orice maruntis ca si cum ar fi totul…

Imi place sa privesc lumea de sus. Nu cu nasul pe sus, ci de la 10.000 de metri altitudine. Ma fascineaza, in zilele senine de zbor cu avionul, peticele in care se imparte ea. Candva, intr-una dintre calatoriile mele, m-a strafulgerat un gand: daca lumea intreaga ar fi, de fapt, o imensa haina patchwork, care imbraca globul pamantesc? O creatie in continua miscare, care e cusuta si descusuta, in fiecare sezon, de un croitor cu simt romantic, care stie cum sa combine un patratel inflorat, unul verde crud, altul maro, altul alb ca laptele.

Nu stiu cum se face, dar privind de la nivelul norilor, parca cel mai uzat si dezlanat capat al acestei haine ramane cel din dreptul Romaniei. Si la multa, multa vreme dupa primul gand, am gasit si explicatia. Poate in haina asta imensa, Romania a ramas zona de la coate, ori cea de la incheierea nasturilor. Partea de care tragi cand ti-e frig, pe care o apuci neglijent cand te grabesti, partea cu care esti cel mai indolent, cel mai lipsit de pedanterie. Si, paradoxal, desi celealte sunt protejate, ferite, curatate periodic, asta ramane partea care rezista cel mai temeinic.

Dintre toate tarile deasupra carora am zburat, niciuna nu avea patratelele mai perfecte decat Olanda. Trase cu rigla unui tocilar care nu suporta decat liniile drepte. Probabil ca Olanda e bucata mai chic, mai importanta, m-am gandit eu. E gulerul lumii, cel pe care il aranjezi cu grija si il porti cu mandrie. Nu coatele pe care le tocesti. Nu nasturii descusuti, abia tinandu-se intr-o ata…

Se spune ca ,,Dumnezeu iti da, dar nu-ti baga si-n traista”. Intotdeauna mi-a venit in minte aceasta zicala cand ma gandeam la Romania. Si, nu stiu de ce, intotdeauna am comparat-o cu Olanda. Am comparat gulerul cu coatele…poate ca e o greseala copilareasca. Un croitor bun mi-ar da peste mana. Cum sa compari doua croieli atat de diferite? Cu soarta si utilitate atat de fundamental opusa? Sau poate ca nu.

Cand locuiam acolo, la doi pasi de Amsterdam, ma obseda perfectiunea sfidatoare. Ambitia cu care acest oameni blonzi, inalti si cu fizic de biciclisti si-au furat din mare pamantul, prosperitatea, norocul. Pe cand noi am primit totul pe tava si, ca niste gospodine neghioabe, ne-am impiedicat de coltul covorului si am dat tava de pamant, cu toate paharele, bombonierele de cristal si bunatatile invelite in ambalaj lucitor.

*

Cand nu sunt in avion sa-mi imaginez haine metaforice cu gulerele si coatele tocite, imi place sa ma gandesc la Romania si la Olanda ca la doua femei. Prima e frumoasa de la natura, inzestrata cu un chip superb, cu un ten fara pata si un par moale, care aluneca in valuri pe umerii rotunzi. Cu picioare perfecte, pana-n gat, glezne subtiri si mers de gazela. Olanda e mai degraba fata durdulie, cu aparat dentar si ochelari, fara prea multa gratie, cu mers de ratusca simpatica, par cu firul rar si oaresice pistrui pe nasul cam proeminent. Numai ca, nu stiu cum se face, dar fata frumoasa da numai de barbati mototoli, violenti sau de-a dreptul netoti, care o bruscheaza si o fac sa planga. Si, cel mai trist, ea le permite s-o faca.

Fata frumoasa nu are constiinta propriei frumuseti. Isi arde parul cu vopseluri, incercand sa para altfel decat este sau asa cum i-au spus barbatii care au trecut prin viata ei ca ar fi mai bine sa arate. Isi neglijeaza silueta, isi lasa dintii sa se carieze, mananca numai junk-food. Se prajeste la soare. Nu citeste nimic altceva decat revistele de barfe, astfel incat conversatia cu ea nu poate sa tina mai mult de cinci minute fara se te apuce cascatul.

Cealalta, uratica, in schimb, se straduieste: isi indreapta dintii, isi pune lentile de contact, tine cura de slabire, se hraneste sanatos, face sport, se duce la teatru si film, se culturalizeaza. Se lupta cu ceea ce are: stie ca n-a primit mult de la natura, dar lucreaza cu ce i-a fost dat. Si, culmea, incepe sa fie atractiva. Are umor, e ingrijita, curata, cocheta. In cativa ani, barbatii fac coada la cea uratica, in timp ce ,,frumoasa” traieste din amintiri si le impuie capul tuturor celor care au rabdare s-o asculte in legatura cu modul in care arata…pe vremuri. Cum era comparata cu marile frumuseti din toata lumea. Ba chiar mai flutura, din cand in cand, cate un deget atins de artrita pe care se lafaie un inel vechi, vintage, din epoca ei de glorie.

Cineva mi-a spus candva ca o floare care creste in conditii potrivnice e si mai frumoasa decat toate celelalte, pentru ca se straduieste mai mult, se zbate mai tare si asta o face unica. Poate adversitatea iti da elan si imaginatie, in timp ce generozitatea te face sa te lasi pe tanjeala. Poate de asta am admirat mereu oamenii care au stiut sa faca mult din putin. Frumusetile care au avut lumea la picioare si si-au batut joc de vietile lor mi-au starnit mai degraba mila decat admiratie. M-am uitat, in schimb, cu sincera reverenta, la uratele celebre precum Sarah Jessica-Parker, Barbra Streisand sau Joan Cusack . Nimeni nu stie mai bine decat ele cum e sa faci cariera cand toata lumea se uita cu jind la fundul si decolteele altora. Si totusi…

Nu stiu cum se face, dar oamenii care au totul se impiedica, se poticnesc, se imbata de sine si, la fel ca gospodina neghioaba, ajung sa-si verse toate comorile in sant. De asta femeile cele mai urate ajung, adesea, cel mai fericite. De aceea tarile cu geografia cea mai potrivnica ajung sa conduca lumea. Pentru ca norocosii iau totul ca si cum ar fi un maruntis fara valoare. Cei care nu au nimic se agata de orice maruntis ca si cum ar fi totul.

Data viitoare cand voi ateriza pe Otopeni, va fi cald si frumos afara. Astept sa admir haina de primavara a lumii, colectia 2012. Sper ca arata mai bine. Si, mai ales, sper ca macar sezonul asta sa nu mai fie atat de roasa la coate.

Adauga in Bookmark acest permalink. Urmareste comentariile noi cu feed RSS pentru acest articol. Adauga un comentariu sau lasa un trackback: Trackback URL.